Satanistul ecologic

Cântaţi cu toţii de bucurie căci se apropie praznicul mamei Gaia. Clopotele catedralelor contemporane bat în anticiparea momentului. Ecologiştii ortodocşi, marxiştii şi pacifiştii puritani se pregătesc laolaltă să serbeze în ziua de 22 Aprilie momentul apoplexic al lumii noi şi verzi printr-un gest simbolic de mare încărcătură: oprirea oricărui bec din ograda oricărui om într-un soi de omagiu adus măreţei entităţi numite Terra, pe care cu atâta gratuitate o exploatăm noi, oamenii. Şi cum să nu izbutim în demersul acesta atunci când pedagogi ne sunt guvernele şi instituţiile globale?

Înapoi la origini! Acest succint şi esenţial crez al mişcărilor verzi este totuşi nesincer prin maniera trunchiată de a prezenta înţelegerea lor asupra acestei „origini”. Pentru că în ceea ce îi priveşte, originea ideală a lumii pentru ei este aceea a neanderthalilor proaspăt ieşiţi din iarna glaciară, privaţi de orice tehnologie nocivă şi de pericolul antropizării mediului. Viaţa de peşteră este preferabilă pentru că nu impune necesităţile sedentarismului tipic societăţilor agrare. Indoor plumbing? You’ve got to be kidding themContinuă lectura

Anunțuri

4 comentarii

Din categoria Schwarzmann Skinski

Sublima Cruce

Hristos a înviat…

… din morţi!

Cu moartea pe moarte călcând.

3 comentarii

Din categoria Schwarzmann Skinski

Tabernaculum II

Isus murea pe cruce…

אלי אלי למה עזבתני

Continuă lectura

5 comentarii

Din categoria Schwarzmann Skinski

Tabernaculum I

Minimal maximal. Acesta este Dumnezeu. Punctul atoatecuprinzător, dincolo de care nu se poate trece. Reflectarea acestei concepţii filosofice în arhitectura capelelor pe care urmează să vi le prezint este cât se poate de inspirată. Ba chiar şi mai mult decât atât consider că este de asemenea uimitor felul în care minimalismul nu este o simplă năstruşnicie modernistă. M-aş avânta să spun că austeritatea liniilor artei cisterciene, cum ar fi abaţia d’Acey, ca un scurt exemplu, reflectă aceeaşi grijă pentru simplitatea formei pentru a propulsa în faţă simplocomplexa esenţă. În fond, Adevărul este doar Unul, deci simplu şi uniform, însă prin adâncimea Sa produce paradoxul simplocomplexităţii. Într-adevăr, abordarea poate uimi prin nonconformism pentru toţi cei obişnuiţi cu canoanele arhitectonice moştenite din epocile trecute însă cu puţin efort se poate trece peste prejudecata aparentei erezii estetice abordate de modernişti pentru a ajunge la înţelegerea Adevărului reflectat în simbolistica înscrisă în liniile Bisericilor moderniste.

Acest paragraf introductiv este până la urmă unul generalizant, fără referire neapărat la această simplă capelă de cimitir care nu subînţelege atâtea subtilităţi simbolice precum o Catedrală. Însă principiul rămâne valabil. Minimalismul cistercian adaptat modernităţii nu este nici pe departe o îndepărtare de la canon. Atâta doar dacă nu considerăm simpla moştenire a artei ca un canon, ceea ce nu ar trebui să se întâmple, în mod evident, pentru că moştenirea în sine nu este la fel de importantă precum e reflectarea Adevărului.

Am să mă opresc însă aici cu vorba, pentru că întinează frumuseţea simplităţii imaginilor. Bucuraţi-vă, deci!
Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria Schwarzmann Skinski

Hristos străpuns de suliţă pe cruce

Ceea ce voi prezenta în următoarele paragrafe este una dintre piesele arhitecturale (dacă este cu adevărat vorba de mai multe şi nu doar de una singură) construite de britanici pentru expoziţia de anul acesta din Shanghai. Se numeşte Seed Cathedral, uşor intuibil de ce după ce veţi viziona pozele.

Continuă lectura

4 comentarii

Din categoria Schwarzmann Skinski

In memoriam!

5 comentarii

Din categoria Schwarzmann Skinski

Alternativă la Politica Corectitudinii

Propun reinstituirea duelului.

Revenirea din abstractul colectivist la concretul unităţii indivizibile a societăţii – omul Vasile, omul Răzvan, omul Alexandra.

Ceea ce nu înţeleg prea bine beneficiarii acestor politici „corecte” este că ele depăşesc dimensiunea demnităţii individuale. Ele se adresează demnităţii de grup, trecând în desuetitudine pe aceea a fiecăruia în parte, anulând-o. Avem valoare doar ca parte dintr-un întreg anume. Cantitatea primează, motiv pentru care cel mai mic divizor comun al miliardelor care există concomitent pe Pământ, respectiv cifra 1, individul, devine complet neglijabil.

Continuă lectura

15 comentarii

Din categoria Schwarzmann Skinski