… adică mai bine o libertate trăită intens în teamă şi pericol decât o pace sclavagistă şi călâie.
Este într-adevăr revoltător faptul că Obama a primit premiul Nobel pentru pace. Ce a făcut el ca să aibă acest merit? Programa pacifistă pe care o anunţa în timpul candidaturii nu o respectă deloc, ba chiar dă semne că ar vrea să schimbe macazul dinspre Irak către Iran ca să nu mai vorbim de [necesara de altfel] suplimentare cu trupe în Afghanistan. Aşadar pentru ce i-a fost decernat? Doar pentru a nu lăsa valul acesta al adulaţiei şi freneziei obamice cu mare priză la public să le scape celor din comisia Nobel – marketing? Ar fi o mare risipă de timp şi intelect să fie aşa dar până la urmă nu ar fi deloc surprinzător. Este însă liniştitor într-o oarecare măsură când ne gândim câtă relevanţă mai are acest “premiu”. Pentru asta ne putem uşor uita la câţiva din semizeii cu care el împarte panteonul Păcii.
Nelson Mandela, Yasser Arafat, Kofi Annan, Jimmy Carter, Al Gore.
Q.E.D.
Obamei nu i se potriveşte altă descriere decât aceea că este o caricatură a unui Lucifer îngâmfat pe dos, pidosnicul păcii…
Cu dedicaţiune cumva ironică:
17 Comentarii
octombrie 9, 2009 la 22:46
Premiul Nobel pentru …nu se stie bine ce. Daca si HuffPo nu-si revine din uimire, ce sa mai zic de noi ceilalti, care ne scuipam in sin cand il vedem pe TelePromBehemoth.
Oare i-au curs lacrimile de joy si lui Jeremiah Wright?
octombrie 9, 2009 la 22:51
Lui Jeremiah Wright în mod cert, pentru că ar fi un argument în plus către mesianizarea lui Obama: “Prinţul Păcii”.
Cred însă că cel mai fericit este George Soroş, micul ghiavol din spatele angrejanului.
octombrie 11, 2009 la 11:29
nu am dorit sa te necajesc din prima … dar tare .. tare m-am bucurat . iti dai seama : in doua mandate republicane 2 prezidentzi ( unul ex si unul proaspat ) primesc nobel . haaa
trebuie mai multa putere simbolica 
octombrie 11, 2009 la 14:21
Era un scriitor într-un timp, nu mai ştiu cum îl cheamă, poate îl ştii tu, care zicea că “nu acceptă decât un anti-Nobel”. Eu mai aştept o alternativă serioasă la acest premiu…
octombrie 11, 2009 la 14:24
Ce tâmpenie a mai băgat şi WordPress-u’ ăsta? Eu apar autentificat, deşi sunt la tine pe blog. De asta nici nu a apărut link-ul din dreptul numelui în mesajul de mai sus!
octombrie 12, 2009 la 08:42
Emma, măcar arieratul de Jimmy Carter a primit un premiu Nobel pentru că a făcut ceva de-a lungul mai multor ani. De exemplu a făcut să fie cel mai prost preşedinte american al tuturor timpurilor şi asta a contat enorm, îţi dai seama.
Însă Obama?! El, în afară de a se juca cu retorica pseudopacifistă şi multiculturalistă nu a făcut nimic. Dar absolut nimic. Atâta doar că a croncănit. E rasistă această ultimă propoziţie?
Cra.
octombrie 12, 2009 la 08:49
Grădinariu, am încercat să aflu cine a spus că nu ar accepta decât un anti-Nobel. Nu am reuşit. În schimb, am aflat că există cu adevărat nişte premii anti-Nobel sau, mai bine zis, igNoble. Poftim câteva extrase din descrierea premiilor de anul acesta. M-au distrat copios.
Literature: Ireland’s police service for writing and presenting more than 50 traffic tickets to the most frequent driving offender in the country – Prawo Jazdy – whose name in Polish means “Driving Licence”.
Economics: The directors, executives, and auditors of four Icelandic banks — Kaupthing Bank, Landsbanki, Glitnir Bank, and Central Bank of Iceland — for demonstrating that tiny banks can be rapidly transformed into huge banks, and vice versa (and for demonstrating that similar things can be done to an entire national economy).
Physics: Katherine K. Whitcome of the University of Cincinnati, Daniel E Lieberman of Harvard University and Liza J. Shapiro of the University of Texas, all in the US, for analytically determining why pregnant women do not tip over.
octombrie 12, 2009 la 10:47
ce-i aia cra ?
pai , razvane, poate ca a primit nobelul ca o obligatie de a mentine discursul pacii . nu ? daca te uiti cat de provocativi sunt si iranul si n-corea .. teama pentru noi conflicte care pot sa se dezvolte in razboaie ..nu este chiar irealista si neintemeiata .
octombrie 12, 2009 la 10:48
Emma, Cra e croncănitul unei Ciori.
octombrie 12, 2009 la 11:31
si cine-i cioara ?
octombrie 12, 2009 la 11:34
Obama!
octombrie 12, 2009 la 11:34
Tocmai de aceea mă întrebam oare cât de rasist sunt făcând afirmaţia aia.
octombrie 12, 2009 la 12:33
pai nu esti rasist ! asa esti TU ! n-avem ce face ! vorba lui jesus christus si dumnezeu .. cica ne iubim de-a-valma ca gresim au ba – El – e mai cool si nu face fel de fel de discriminari !!!
azi nu te pup ( dar suporti tu asta cu stoicism )
octombrie 12, 2009 la 12:42
a, si daca nu suporti .. vezi ca te trimit pe scaunul electric a lu lucifer
poate-ti place
octombrie 16, 2009 la 21:42
Emma, fireşte că mi-ar plăcea. Nu de alta dar Lucifer nu m-ar omorî [încă, ar zice unii!, tz] pentru că ar însemna să piardă un veritabil potenţial locotenent.
O.o
noiembrie 16, 2009 la 21:57
Io zic sa ne raspundem sincer: cat 99,9% a contat in decernarea acestui Nobel, faptul ca Obama e primul presedinte ”bronzat” al S.U.A. (citat din alta ”figura”, don Berlusconi), in contextul in care mediile de dialog sunt bombardate efectiv cu un discurs contra oricarei relevante (evidente, zic io) a elementului etnic?
noiembrie 16, 2009 la 22:19
Nu pun deloc la îndoială natura de “affirmative action” a acestei nominalizări. Culoarea pielii este o virtute mai mare decât culoarea sufletului. Sau a inimii. Pardon, chiar şi culoarea inimii este o virtute atunci când scânteiază a roşu aprins de la Răsărit.