Sing, sing, sing to the slaves! Sing to the slaves that Rome buuurns!

Care este reacţia potrivită după ascultarea unui astfel de canţone? Un prelung oftat horcăit şi îmbibat în salivă.

Un mic dezacord al Momentului

Inversarea vechii realităţi nu e respectată în mod cinstit de omul postmodern.
E frustrant pentru mine, ca observator, să aflu că acel “iubeşte-ţi aproapele la fel cum te iubeşti pe tine însuţi” se transformă în cele mai diverse şi de nedorit ipostaze. Frumos ar fi să poţi pune semnul antonimiei la nivelul întregii afirmaţii şi să [...]

Dumnezeu ascuns în Feroasele Negre

1. Mai mult face un nume bun de cit untdelemnul mirositor, si ziua mortii de cit ziua nasterii.
2. Mai bine sa te duci intr-o casa de jale de cit sa te duci intr-o casa de petrecere; caci acolo iti aduci aminte de sfirsitul oricarui om, si cine traieste, isi pune la inima lucrul acesta.
3. Mai [...]

J.S.B.

În anul morţii regelui Ozia, am văzut pe Domnul stând pe un scaun înalt şi măreţ şi poalele hainelor Lui umpleau templul.
Serafimi stăteau înaintea Lui, fiecare având câte şase aripi: cu două îşi acopereau feţele, cu două picioarele, iar cu două zburau
Şi strigau unul către altul, zicând: “Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este [...]

Malo periculosam libertatem quam quietum servitium

… adică mai bine o libertate trăită intens în teamă şi pericol decât o pace sclavagistă şi călâie.
Este într-adevăr revoltător faptul că Obama a primit premiul Nobel pentru pace. Ce a făcut el ca să aibă acest merit? Programa pacifistă pe care o anunţa în timpul candidaturii nu o respectă deloc, ba chiar dă semne [...]

Homo Capitalistus

Există o şansă foarte mare ca eu, pseudoiudeul, să plec în cursul acestui an în Guineea Ecuatorială pentru a munci pe şantierele acelei patrii. Dragul meu tată este aproape de a contracta nişte lucrări pentru relativ fragedul petrostat fapt care m-ar făcea să las instant privirea jos de la cioara de pe gard către vrabia [...]

Este oare necesar să ne raportăm la Hristos prin mediile proxime şi pseudoproxime acestuia? Să ne hrănim din reflecţia altora a Luminii Sale mai mult decât din însăşi Ea? Opacitatea mediilor de reflexie este mereu un lucru uşor de tăinuit printr-un exces al propriei lumini, radiant luciferice. Iar când Cuvântului îi sunt adăugate cuvinte, ne trezim împovăraţi de o povară neliniştitoare şi apăsătoare şi ne întrebăm de ce noi nu putem păşi pe ape.